11/03/17: Cunfarenza in Corti (resucontu di u scontru cù a CTC).
articulu corsematin 13/03/17
CUNFARENZA
DI STAMPA
DI
U CULLITTIVU « PARLEMU CORSU ! »
SÀPATU
11/03/17
Resucontu
di u scontru cù a CTC
Marti
u di 21 di frivaghju semu stati ricivuti da a Dirizzioni di a Lingua
è di a Cultura Corsa è da Saveriu Luciani, u Cunsiglieri Isicutivu
in càrica di a lingua corsa.
Era
à a noscia dumanda, parchì li vulìami sottumetta i nosci pruposti
par circà d’uttimizà l’usu di u corsu in tutta a sucità,
intantu d’uttena a cuufficialità (chì ci pirmittarìa di piddà
misuri impurtanti è da veru ifficaci).
Pà
a cuufficialità cuntinuaremu à bàttasi ma mori affari si poni fà
ancu senza. Ci voli à avenni a vulintà è unu riali sustenu di i
pulìtichi. Or si sà chì a difesa di a lingua hè sempri stata una
di i priurità di a lutta naziunalista. Tandu à tutti pari naturali
chì a nova maiurità s’impegni da veru à nantu à ‘ssu
sughjettu. In cunsiquenza, senza rinigà u travaddu fattu da Ghionga
sottu à a manca è ancu nanzi da Giorgi cù a dritta, à traversu u
Sirviziu di a lingua corsa cù Francesca Graziani à a so testa,
semu andati à sparta a riflissioni cù i novi uccupanti di a
Cullittività.
Di
manera ginirali, ghjudichemu
pusitivu ‘ssu scontru.
Ni semu sudisfati in quantu à u trattamentu di a maiò parti di i
nosci dumandi. Sò d’accunsentu cù a mità di nosci dumandi è
micca contru à un quartu, è pronti sò à ripiddà parechji di i
nosci idei. D’altrondi, dipoi ch’è no asistimu, guasgi 10 anni,
sò numarosi l’idei è i cuncetta ch’è no avemu fattu passà,
ancu sì par adattassi à a leci, sò par avà pruposti sottu à a
forma di spirimintazioni o sottu à un aspettu uzziunali. Hè u casu
di l’immirsioni in iscola o di a furmazioni par tutti i impresi
isulani.
1.
U cuncretu
Ci
ani purtatu risposti beddi cuncreti à 4 di i nosci dumandi è tandu
ani annunciatu :
-
ch’eddi si duvarìani fà 5 scoli immirsivi spirimintali.
-
ch’edda s’appronta una rializazioni di carti IGN cù tupònimi
corsi.
-
ch’eddu s’hà da fà un dizziunariu in ligna.
-
ch’eddi sò in traccia di fà a signalètica interna à i so
stabilimenta.
2.
Sò pronti à ripiddà i nosci idei
À
sèntali dì, sò pronti à ripiddà è sustena parechji di i nosci
idei.
Pà
a sucità :
-
una càrtula di a lingua pà i fieri.
-
prufiziunalizà a cirtificazioni.
Pà
l’iducazioni :
-
piddà in contu in i furmazioni di u mezu iducativu (primariu +
sicundariu), ancu u parsunali ch’ùn hè micca insignanti.
-
dà a pussibiltà à i prufissori di u primariu di furmassi à nantu
à parechji anni.
-
una abilitazioni in 2 anni (un annu di tiurìa + un annu di pràtica).
3.
Insembu spartimu dinò rivindicazioni.
Ani
rispostu di modu pusitivu à parechji di i nosci brami, tistimuniendu
d’una riali vulintà par ghjunghja à a so cuncritizazioni :
-
dumandà un pianu di furmazioni pà i prufissori di u sicundariu.
-
intinsificà i signaturi di a càrtula di a lingua ammiddurèndula è
adattèndula à l’impresi è l’associa, po dinò, dassi i meza di
cuntrulà l’usu di u corsu da i signatarii.
-
facilità u finanzamentu di l’asssocia chì s’impègnani in a
furmazioni in lingua corsa è virificà l’usu di i solda dati.
-
difinì una cundiziunalità di l’aiuta pà i impresi, in leia cù a
lingua corsa.
4.
Aspittemu quantunqua unu impegnu più maiori di a CTC :
-
pà a difesa d’un « labellu qualità » pà i prudutta,
chì pidda in contu a lingua corsa.
-
par difenda a rivindicazioni d’uttena u corsu prisenti in i
cuncorsa tarrituriali.
-
par cursizà di più è à u più prestu u situ infurmàticu di a
CTC.
-
par sustena i nosci argumenta in quantu à a giniralizazioni di u
corsu à u cullegiu, veni à dì, fà capì à tutti chì senza a
cuufficialità si pò fà. Dipendi solu da a vulintà d’un guvernu
in Francia ma ùn ci hè bisognu di mudificà a custituzioni.
-
par primurassi di più di u prublema di i risorsi in furmatori è
tandu rifletta di manera più apprufundita à a criazioni d’un polu
di furmatori.
5.
Un bisognu di chjarificazioni
Par
avali ùn ci pari micca ch’eddi si primurèssini da veru di a
pulinumìa à a CTC. Par no hè un sughjettu impurtanti è emu
riflittutu à manera di trattallu. Pinsemu tandu ch’una antra
riunioni cù a Dirizzioni di a lingua corsa è cunsacrata à ‘ssu
puntu, sarà nicissaria par chjarificà i pusizioni.
Par
cuncluda
Intantu,
ghjudichemu quantunqua pusitivu ‘ssu scontru, vistu chì par mori
affari ci riùnghjini, ch’edda sighi pà u custatu o pà i sulzioni
à purtà.
In
quantu à no, vighjaremu di sicuru à ciò ch’eddi rializèssini
ciò ch’ani prumissu di fà, senza sminticassi chì par cuncritizà
parechji affari ci hè ancu bisognu d’un vuluntarìsimu di u Statu
è di u so finanzamentu, è ùn mancaremu di ramintalli. Semu intesi,
si tratta quì di ciò chì si pò fà nanzi d’uttena a
Cuufficialità.
Hè
una ividenza, « PARLEMU CORSU ! » hè una riali
FORZA DI PRUPOSTI. Ramintèmuci chì u Cullittivu hè natu di maghju
2007 prisintendu i so rivindicazioni sottu à a forma d’una
pitizioni è chì dipoi tandu i nosci idei è cunceta si sò sparti
in a sucità isulana. Dipoi deci anni dinò emu sinsibilizatu
l’aienti à a pràtica di u corsu, invistitu tanti è tanti duminia
cù azzioni cuncreti è ùn ci semu privi d’essa rivindicativi,
suventi cù azzioni beddi simbòlichi.
Dunqua,
semu stati è cuntinuaremu à essa, una FORZA DI PRUPOSTI, una FORZA
CAPACI DI FÀ AZZIONI CUNCRETI è una FORZA RIVINDICATIVA… cuntemu
bè di falla sapè à u futuru prisidenti di a Ripùblica francesa.
21/02/17: Pruposti fatti à a CTC par uttimizà l'usu di u corsu senza Cuufficialità.
Pruposti di u Cullittivu
« PARLEMU CORSU ! »
par uttimizà u
insignamentu di u corsu
senza a cuufficialità
Si tratta di misuri chì a
CTC devi circà à rializà o circà à fà rializà...
-
In u primariu
-
À a scola materna è in u primariu in ginirali
I piana d’insignamentu di
nanzi, avìani imaginatu chì tutti i scoli materni fùssini
bislingui in u 2013… Ùn ci semu ancu è l’affari ùn hè ancu à
compia... Intantu ci voli à dassi i meza di ghjùnghjaci à u più
prestu, accilarendu a furmazioni di i prufissori è altri parsunali.
Ammiddurà
u pianu di furmazioni
Quistu annu ci hè stata
quantunqua a missa in òpara d’un pianu di furmazioni dipoi a
riintrata 2016. Hè un prugressu impurtanti ma ùn ci ni pudemu
cuntintà, ùn fussi chè par ghjunghja à l’ugittivu d’avè
tutti i scoli materni bislingui à u più prestu. Emu nutatu unipochi
d’incuirenzi è mancanzi in ‘ssu pianu è i `vi vulemu fà
rimarcà par ch’è vo pùgniti di risòlvali.
- u insingnamentu fattu à i
prufissori di i scoli ùn hè privistu chè pà un annu (cù dui
ghjorna à sittimana). Tutti l’anni, durenti à cinqui anni,
parsoni novi sò cuncirnati, ma quiddi ch’ani cumenciu a furmazioni
ùn la poni cuntinuà, lachendu a piazza à d’altri… Manca dunqua
un sèguitu, ciò chì hè pocu cuirenti.
- i parsunali diffarenti di i
prufissori ùn sò presi in contu. Or par crià un circondu bislinguu
è dopu immirsivu, hè indispinsèvuli d’assucià tutti i parsunali
di a scola.
- hè ricusatu à i prufissori
principianti di pruvà di passà l’asàmini di l’abilitazioni.
Or, ancu s’edda hè guasgi sicura ch’ùn l’avarani, parchì ùn
ani u niveddu, ùn ci hè raghjoni di lacalli pruvà, parchì hè un
asarciziu furmatori. Una tali scrizzioni tistimunieghja in più d’una
riali vulintà di a parsona à vulè prugrissà in a pràtica di u
corsu. Hè bè tandu d’incuragìsciala.
Eccu dunqua, affari chì ci
voli à ammiddurà è al di là, cù a vulintà di giniralizà u
bislinguìsimu, ci voli à circà forsa d’essa ancu di più
ambiziosu. Tuttu cunsirvendu l’idea di rimpiazzà i prufissori
quand’eddi sò in furmazioni, parchì micca invià sopra à piazza
i furmatori ? Pirmittarìa di tuccà di più parsunali d’una
scola, à cundizioni di sicuru, di dispona di mori furmatori. Ben
intesu ch’avarà un costu ma più aspittemu è più a lingua corsa
avarà bisognu di meza par essa risanata. Hè sicura chì u Statu
francesu si devi impignà à u nomu di unu richjappu stòricu.
Quandu u pianu sarà statu
ammidduratu, prestu ci hà da vulè à fà un bilanciu di l’azzioni,
par circà dopu d’uttimizalli.
-
Scoli immirsivi spirimintali
À tìtulu spirimintali, comu
a poni essa scoli spicializati, in mùsica è in isporru, si pò
imaginà a rializazioni di scoli immirsivi, una in Còrsica Suprana è
una in Còrsica Suttana. In ‘ssi scoli u corsu sarìa a lingua
d’insignamentu è u francesu eddu sarìa intruduttu pocu à pocu
par ghjunghja in fin’ di corsu mizanu siconda annata à un veru
bislinguìsimu, veni à dì ammaistrìa tutali di u corsu è di u
francesu.
L’idea pari d’essa stata
ritinuta… À chì ni semu ? Di chì modu si mittarìa in
piazza ?
-
In u sicundariu
-
À u cullegiu
-
In i scoli micca bislingui
Giniralizà i 3 ori
Si tratta d’ùn avè una
calata di l’iffitiva di i sculari chì fàcini corsu, quandu a
disciplina hè missa in cuncurenza cù una lingua in più, toccu a
cinquèsima. Sarìa bè tandu di cunvuncia l’auturità di piddà in
contu l’avantaghja di nanzi à a riforma di i cullegia è di dopu a
so missa in piazza :
-
mantena a pruposta d’un insignamentu di 3 ori di corsu à tutti i sculari quand’eddi èntrini in sièsima. Hè un avantaghju di nanzi à a riforma.
-
ùn dà più a pussibilità di piantà u corsu di nuvembri in sièsima, ubligendu à cuntinuallu intali à a fin’ di l’annata cù una lògica di cuntinuità di u cìculu 3 (CM1, CM2, 6a). Hè un avantaghju di dopu à a riforma.
-
mantena u insignamentu di u corsu intali à a fin’ di a cinquèsima com’edda s’hè sempri fatta. Hè un avantaghju di nanzi à a riforma.
-
cuntinuà u insignamentu di u corsu intali à a fin’ di a terza par rispittà u novu cìculu difinitu, veni à dì u cìculu 4 (5a, 4a, 3a). Hè un avantaghju di dopu à a riforma.
IN CUNCLUSIONI :
Cù a vunlintà di tena ciò
chì si facìa, accupièndulu cù ciò chì si faci oramai,
si pò ghjunghja à a
giniralizazioni di i 3 ori di corsu à tutti i sculari di u
cullegiu !
Hè una rivindicazioni à
purtà parchì ùn abbisogna nisciuna mudificazioni di a
custituzioni. Senza cuufficialità hè pussìbuli. D’altrondi,
tutti ‘ssi misuri ùn farani chè appruntà a ghjunta di
l’iffittiva bislingui ch’ani da affaccà quandu tutti i scoli di
u primariu sarani bislingui.
-
In i scoli bislingui
Ci voli di sicuru à furmà à
l’usu di u corsu, i insignanti di l’altri disciplini chè u
corsu. Ci voli tandu à urganizà una furmazioni drentu à i cullegia
stessi. Hè pussìbuli s’edda hè privista capunanzi, veni à dì
nanzi à i riintrati. Tocca à i capistabilimenta d’appruntà i
spartitempi di i prufissori par ch’eddi t’avìssini una ora di
lìbara è alignata, cussì sarìani dispunìbulii à parechji è à
tempu. Da nutà chì ‘ssa furmazioni pudarìa ancu essa fatta da i
prufissori di corsu di u stabilimentu. Par chì l’affari
viaghjessi, ùn devi arripusà solu à nantu à a bona vulintà di u
capistabilimentu. U ritturatu si devi impignà par quissa è muscià
chì l’òrdini vènini d’insù...
Una abilitazioni in 2 anni
L’abilitazioni
chì ricunnosci a cumpitenza à i insiganti di l’altri disciplini
di trasmettra i so cunniscenzi in lingua corsa, si devi fà in dui
anni : com’è pà u capes si tratta d’uttena una annata
tiòrica è dinò d’uttena una annata di pràtica. ‘Ssa siconda
annata di validazioni di l’abilitazioni pirmittarìa à u novu
abilitatu d’asarcitassi sottu à u cuntrollu d’un furmatori. Par
disgrazia mori prufissori titularii d’una abilitazioni ùn ùsani
di u corsu in a so scola. Argumèntani dicendu ch’eddi ùn la si
sèntini è chì à u finali li faci troppu travaddu. A siconda
annata d’abilitazioni sarìa tandu una manera di mèttali in
cunfidenza...
Di listessa manera, i
insignanti abilitati duvarìani essa visitati da un aspittori di
lingua è di cultura corsa chì pudarìani virificà s’eddi ùsani
da veru di u corsu com’è materia d’insignamentu. Cussì tandu, i
lipra in corsu di SVT, Stodia, Matimàtichi… chì par avà dòrmini
à u CDI camparìani in manu à i ziteddi è i insignanti.
4 ori di corsu
I scoli bislingui duvarìani
pudè binifizià d’una ora in più di corsu, chè quiddi chì a
fàcini in uzzioni, fin’ tantu chì tutti i scoli ùn sìghini
bislingui. Sarìa una cumpinsazioni à a mancanza di corsu in l’altri
disciplini è aiutarìa à rializà prugetta pidagògichi (tiatru,
videò…).
-
À u liceu
Accumpagnà a
giniralizazioni è furmà i prufissori di l’altri disciplini
In cunsiquenza di a
giniralizazioni di u corsu à u cullegiu, 4 anni dopu, in licea
duvarìani crescia l’iffittiva, ancu sì u corsu ferma una uzzioni.
Tandu, di sicuru, ancu l’iffittiva di i scoli bislingui ani da
crescia è ci voli à appruntà l’affari, veni à dì ch’eddu ci
voli à furmà i insignanti di l’altri disciplini. Hè chjaru chì
‘ssi misuri sò missi in piazza intantu d’avè a giniralizazioni
tutali d’u bislinguìsimu, da scola materna à u liecu.
Pruposti di u Cullittivu
« PARLEMU CORSU !
Par uttimizà l’usu di u
corsu in a sucità
1. Fà crescia a visibilità
A cullittività si moscia di
modu chjaru pà a prumuzioni di a lingua corsa. Faci dighjà mori in
‘ssu duminiu. Di sicuru, ùn devi ralantì i so sforza è ni
pò fà ancu di più.
A CTC devi circà d’avè una
signalètica
cumpletta in tutti i stabilimenta chì sò di a so cumpitenza
(l’Assamblea stessa, l’agenzi è uffizia). Devi essa listessu par
tutti i stabilimenta è sucità d’icunumìa mista chì a CTC hà
cuntribuitu à finanzà. Tutti i volti a lingua corsa devi affaccà
tinendu contu di a pulinumìa.
Par dà l’asempiu à a
sucità isulana, i rispunsèvuli di a CTC dèvini mutivà l’iletti
è i funziunarii à rializà u più pussìbuli presi
di paroli in
pùblicu in lingua corsa.
Pò metta à u puntu una
campagna di
publicità in corsu
è par l’usu di u corsu (in u rispettu di a pulinumìa
di sicuru).
U so situ
internet devi essa
cumplittamenti bislinguu (rùbrichi, leii…) è musciassi à a so
apartura, prima in lingua corsa. U situ, par ciò chì tocca à a
pàcina d’accolta, i tìtula di i rùbrichi, u vucabularu di
navigazioni, l’attualità… devi, o offra dui pussibilità (una in
suttanacciu è una in supranacciu) o allora solu essa in u parlà
d’Aiacciu, vistu chì l’Assamblea chì riprisenta a CTC hè
situata in ‘ssa cità. Bulià i dui parlà ùn pò essa una
suluzioni parchì sarìa crià di modu artificiali un parlà senza
rialità tarrituriali. Quandu una cuntribuzioni liata à i travadda
di l’Assamblea hè ditta in corsu, u parlà di u so autori devi
essa rispittatu.
‘Ssa manera di funziunà si
devi appiigà dinò à tutti i conta ufficiali aparti da a CTC à
nantu à i reti suciali: facebook, twitter…
2. Fà signà è appiigà a
càrtula
Da i cumuni à i impresi
A càrtula di a lingua corsa
hè stata ilaburata ci hè guasgi 10 anni, sottu à a mandatura
prisidata da a dritta. Ripresa sottu à a mandatura di manca hè
stata signata tandu, da guasgi 200 urganìsimi (cumuni, associa è
impresi…). Dipoi a voscia presa di funzioni emu pussutu custattà
chì d’altri impresi o urganìsimi èrani stati aghjustati è ci ni
ralligremu. Intantu, fèrmani mori altri signaturi à uttena è po di
quiddi fatti ùn si ni vèdini l’iffetta. Ancu s’edda hè signata
ùn hè sempri appiigata. Di più, hè chjara pà i cumuni ma ùn hè
difinita cù pricisioni pà i impresi. In fini, u cuntinutu di a
càrtula ùn faci rifarenza di manera chjara à a nuzioni di
pulinumìa.
Ci voli dunqua à aghjustà chì i signatarii di a càrtula
s’ingagèssini à rispittà una cuirenza trà u corsu adupratu pà
a cuminicazioni è u tarritoriu ind’eddi sò stabiliti. Ci voli, à
parta di u ducumentu ilaburatu pà i cumuni, idintificà l’azzioni
à prupona à i impresi signatarii senza sminticassi di l’usu di u
corsu in a publicità (tandu si fighjularà chì a prununcia sighi
bona quand’eddu si tratta di missagia vucali).
Fà una squatra
Ci voli, par accilarà a
signatura di a càrtula è in più à u niveddu u più altu, dà i
meza di custituì una vera squatra chì si n’accuparà. ‘Ssa
squatra devi truvà novi signatarii è vighjà à l’appiigazioni di
a càrtula.
‘Ssa squatra devi fà u
tornu di tutti i cullittività di Còrsica, i impresi (sopra à tuttu
i media chì sò in davanti par isparghja a lingua) è associa…
senza sminticassi di i fieri.
Ancu pà i fieri è altri
ivinimenta
Par quisti quì, una càrtula
spicìfica devi essa pruposta (veda l’appicciu). A so appiigazioni
duventa un criteriu d’attribuzioni di u labellu di fiera
campagnola, agrìcula è artigianali di Còrsica. In fini, ‘ssa
càrtula pò essa pruposta ancu à l’ivinimenta culturali o
spurtivi.
A squatra in càrica di a
càrtula di a lingua corsa devi pudè purtà u so sustenu lugìsticu
à l’urganìsimi è impresi signatarii chì ni fàcini a dumanda.
Devi dinò mutivà à u rispettu di a pulinumìa.
Di modu rigulari a squatra
devi cuminicà à nantu à l’avanzati di i so travadda.
3. Rispittà è incuragì a
pulinumìa
A Cullittività Tarrituriali
di Còrsica devi vighjà
à ciò chì a pulinumìa sighi rispittata in i so publicazioni, à
nantu à i so panedda luminosi o pà i so missagia arrigistrati… A
variità dialittali aduprata devi currisponda à u locu indu’ a
cuminicazioni hè rializata.
Ci
voli à crià un dizziunariu
in ligna,
aiutèndusi di i travadda di l’ADECEC è di a BDLC è
cumplittènduli di modu à ciò chì tutti i parlà sìghini bè
idintificati, cumuni par cumuni.
A CTC devi cuminicà
à nantu à a
pulinumìa par prumòvala è fà capì bè indu’ sò i posti i
diffarenti fruntieri linguìstichi.
Google
trauzzioni
s’hè apartu à a lingua corsa. Hè unu strumentu distinatu à un
pùblicu largu chì prestu pò duvintà una rifarenza. Comu
assicurassi di a pirtinenza dii so pruposti è cuntrullà chì a
pulinumìa hè presa in contu ?
4. Cundiziunalità di
l’aiuta
In appoghju di a càrtula, a
CTC devi circà di sviluppà una signalètica è una cuminicazioni in
lingua corsa in u
mondu icunòmicu,
pratichendu una pulìtica di cundiziunalità di l’aiuta. Tandu,
uttena un labellu di
qualità si farà à
cundizioni di piddà in contu ancu a lingua corsa.
5. Crià un polu di
furmatori
Par isparghja u corsu in tutta
a sucità ci hà da vulè furmatori numarosi è cumpitenti. Dèvini
essa prufissori titularii d’un capes ? Ci poni participà i
prufissori abilitati ? Poni essa arricchiti da cursòfuni ch’ùn
sò mancu à pena insignanti ?… è tandu una furmazioni
cumplimintaria dèvini riceva ? Crià ‘ssu polu hè una
quistioni impurtanti chì si poni s’è no avemu l’ambizioni di
renda bislingua a sucità è ci voli à riflèttaci.
6. Sustena l’iniziativi
di furmazioni
A CTC devi circà à fà
crescia u so sustenu à l’associa è urganìsimi chì dani corsi a
sera, à l’associa è urganìsimi chì fàcini iniziativi
immirsivi. Di a listessa manera l’associa di i corsi di fora chì
dani corsi di corsu à i so adirenti dèvini essa aiutati. Un aiutu
chì devi essa fattu di modu pluriannuali
par facilità u funziunamentu di ‘ssi associa è pirmèttali d’avè
una visioni à nantu à u futuru. In contrapartita, dèvini essa
fatti par agenti di a CTC, vìsiti sopra à locu, par virificà
ch’eddi sò bè aduprati i meza dati.
7. Scriva a lingua corsa in
i furmazioni è cuncorsa tarrituriali
Si tratta d’intruducia u
corsu in tutti i furmazioni rializati in l’ìsula. Com’è par
l’altri disciplini a lingua corsa devi essa sottumissa à un
asàmini à a fin’ di i furmazioni è in i cuncorsa di a funzioni
pùblica tarrituriali o i cuncorsa rigiunalizati di i diploma di
Statu (spidalini, infirmieri, spinghjifoca…).
8. Prufizziunalizà a
cirtificazioni
Al di là di cunniscenzi
ginirali à nantu à a lingua corsa, a cirtificazioni si devi pudè
adattà à i bisogna di a impresa è di u impiigatu. Devi pudè
sanziunà i capacità di a parsona furmata à aduprà u corsu in
priurità in u duminiu d’attività chì hè u soiu.
9. Crià un urganìsimu
tarrituriali di traduzzioni.
Si tratta di crià un sirviziu
pùblicu tarrituriali didicatu à a traduzzioni. Pudarìa agì di
manera diretta o indiretta missiunendu imprisi diligatarii. ‘Ssa
traduzzioni devi tuccà numarosi duminia : a litaratura pà a
ghjuvantù, i rumanzi studiati in iscola, l’òpari litararii
famosi, i filma à successu… Devi rispittà una prupurzioni
iquilibrata di i variità dialittali i più carattarìstichi
(cismuntincu è pumuntincu). ‘Ssi traduzzioni uffrarani à i futuri
sculari di i scoli immirsivi una apartura à d’altri culturi par
vìa di a lingua corsa è di manera più ginirali tutti ‘ssi
traduzzioni ani da cuntribuì à crià un circondu favurèvuli à u
sviluppu di l’usu di u corsu.
10. Rivindicà una
tupunimìa solu in lingua corsa
A CTC devi purtà ‘ssa
rivindicazioni cù u Statu francesu. Chjama à u rispettu d’una
làscita ch’eddi sò i tipònimi è chì ùn ani bisognu di
traduzzioni, à cundizioni ch’è no ritòvimi cù cuirenza, i
listessi noma è solu in corsu, à nantu à u cadastru, u dizziunariu
di i cumuni è i carti IGN. Di sicuru a tupunimìa si faci in u
rispettu di a pulinumìa, inghji locu sendu riliatu à una variità
lucali.
A
CÀRTULA PÀ I FIERI
Parchì
una càrtula ?
-
Prima, hè una azzioni à prò di a lingua corsa. Si tratta d’aghjustà, cù i fieri, altri duminia indu’ u corsu s’intruduci. Hè dunqua una cuntribuzioni à a sparghjera di u corsu in tutta a sucità.
-
Hè dinò un più pà a fiera parchì l’usu di u corsu faci a dimustrazioni ch’edda hè da veru arradicata in u so tarritoriu. Accresci tandu u caràttaru idintitariu di i prudutta prisintati in a fiera.
-
In fini, l’usu di u corsu rinforza u puderi attrattivu di a fiera prupunendu unu spaisamentu à u turistu è cunfurtendu l’aspettu di sputichezza ricercu da l’aienti. Parlendu corsu pari più cuirenti di vulè prumova u sapè fà corsu…
U
ingagiamentu :
L’urganizatori di a fiera,
signatarii di a càrtula difinita da u Cullittivu « PARLEMU
CORSU ! » pìddani u ingagiamentu d’assucià a so
manifistazioni à un usu attivu di a lingua corsa rispittendu i
diffarenti misuri quì sottu. Si tratta…
…di modu impirativu di :
1. rispittà a pulinumìa,
veni à dì chì in u impiegu di u corsu (à l’urali è à u
scrittu) si dà a priurità à a variità dialittali di u corsu usatu
in u locu di a fiera.
2. fà l’affissu unicamenti
in corsu.
3. fà un prugrammu bislinguu
(cù u scrittu in corsu più visìbuli chè quiddu in francesu).
4. Fà intarvinzioni in corsu
à l’apartura di a fiera.
5. Fà u dibàttitu intornu à
a timàtica di a fiera in lingua corsa, mittendu traduttori à
dispusizioni (da u corsu à u francesu) par ùn lacà da cantu quiddu
ch’ùn capisci micca.
6. rializà una signalètica
in corsu (cf a lista).
7. fà rializà intarvinzioni
in corsu da l’animatori à u micrò.
…è po ancu di :
8. fà rializà u più
pussìbuli d’attella in corsu (prisintazioni di lipra, di ricetti
di cucina…).
9. distribuì scritti in corsu
par fà unu riassuntu di i diffarenti attella è cussì lacanni una
traccia.
10. dumandà à u parsunali di
a fiera di fà usu u più pussìbuli di u corsu.
11. fà una animazioni in
corsu chì faci participà u pùblicu cù i cummircianti, à u
scrittu è à l’urali, cù un parsunali ricuttatu à posta par ‘ssu
affari (parchì micca cù studianti in lingua corsa in càrica di fà
‘ssu travaddu in u quatru di i so studia).
12. fà animazioni in corsu pà
i ziteddi (pocu importa u ghjocu, ciò chì conta hè chì
l’animatori ùn parlèssini chè corsu).
13. metta in piazza una
furmazioni par pirmetta à i binivulanti è urganizatori di riceva
unu insignamentu à nantu à a lingua corsa.
Inscription à :
Articles (Atom)