CHÌ VULEMU ?
Vulemu cuntribuì à l’ilaburazioni prugrissiva, in Còrsica, d’una sucità bislingua (corsu/francesu).

QUAL’ HÈ CHÌ CUMPONI U CULLITTIVU ?
Hè una adunita di parsoni è ancu d’associa chì si ricunnòscini in a dimarchja di u cullittivu.

COMU AGISCIA ?
1. FÀ à nantu à u tarrenu (veda archivi)
2. DUMANDÀ l’appiigazioni di u nosciu pianu pà a lingua (veda a pitizioni)


Sapenni di più

QUE VOULONS NOUS ?
Nous voulons contribuer à l’élaboration progressive, en Corse, d’une société bilingue (corse/français).

QUI COMPOSE LE COLLECTIF ?
Il s'agit d'un rassemblement de personnes et d’associations qui se reconnaissent dans la démarche du collectif.

COMMENT AGISSONS NOUS ?
1. Nous faisons des actions sur le terrain pour inciter à la pratique du corse (voir archives).
2. Nous demandons l’application de notre plan en faveur de la langue (voir la pétition).

WHAT IS OUR PRUPOSE ?
We’d like to help Corsica become a bilingual society where Corsican and French will be spoken fluently.

WHO ARE WE ?
We are a group of people and associations who agree and work in the same way.

WHAT DO WE DO ?
1. We organize meetings to encourage people to practice the Corsican language (see newspapers articles).
2. We want our plan for the revival of the Corsican language to be put in practise(see our petition).

u 1a è u 5 d'aprili 2012 : artìcula di Corse-Matin è d'Arritti.


u 31 di marzu 2012 : a cunfarenza rilativa à a Catena Umana.

1. "Parlemu Corsu !" dipoi 2007.
Più ch'un associu, "PARLEMU CORSU !" hè un Cullittivu, veni à dì, una adunita di parsoni è ancu d'associa, chì tutti si ricunnòscini in a dimarchja di u Cullittivu : cuntribuì à l'ilaburazioni d'una sucità bislingua corsu è francesu.
U Cullittivu hè natu in 2007 è dipoi s'hè arradicata a so dimarchja : conta avà più di 500 parsoni membra è 70 associa (u Svegliu Calvese, Scola in Festa, l'Amichi di u rughjone, Cucina Corsa...) è urganìsimi, adirenti o chì omancu ani cullaburatu à una azzioni in sustenu à a dimarchja di u Cullittivu. Sò dinò 25 gruppa culturali (A Filetta, I Muvrini, Tavagna, Surghjenti...) chì si sò impignati daretu à u Cullittivu (cù a mità avendu rializatu un cuncertu di sustenu).
In 5 anni sò numarosi l'azzioni fatti da "PARLEMU CORSU !" (una cinquantina), chì sempri adunìscini mori aienti. Ci sò l'azzioni cuncreti : i "stondi corsi", i dibàttiti cù traduttori, i ghjurnati à tema, l'animazioni pà i chjuchi, l'azzioni simbòlichi... Inghji volta femu a dimustrazioni chì u pòpulu t'hà a bramma di parlà a so lingua è d'invistìsciasi pà a so sparghjera. Ma dinò dimustremu chì u pòpulu solu ùn pò fà tuttu è chì dumandà un aiutu da i puderi pùblichi, hè ligìtimu !
 È ghjè par quissa chì oghji semu quì !

2. Chì rivindichemu ?
À cantu à l'azzioni cuncreti, "PARLEMU CORSU !" rializeghja azzioni rivindicativi : cù a so pitizioni, in ligna à nantu à internet, cù i so cunfarenzi di stampa o cù i cuminicata è altri presi di pusizioni à nantu à i media. È po, dipoi 2008, "PARLEMU CORSU !" porta a rivindicazioni in leia cù i lingui minuritarii di l’altri rughjoni, à traversu à una "piattaforma rivindicativa".  In fini, dipoi 2010 "PARLEMU CORSU !" hè membru d'EBLUL (scagnu aurupeu di i lingui i menu sparti), unu ritiolu chì militeghja pà a parità di i lingui.
Insembu, cù i riprisintanti di l'altri lingui "minurati", emu custituitu un Cullittivu più largu è chjamatu "Cullittivu di u 31 di marzu" par ch'edda sighi trattata a prublimàtica di i lingui ditti "rigiunali" in u quatru di a lizzioni prisidinziali. À i candidati emu adrizzatu un currieri chì li dumanda di prununciassi à nantu à rivindicazioni ch'è no avemu in cumunu :
-        mudificà a Custituzioni
-        ratificà a càrtula di i lingui "rigiunali"
-        metta in piazza una leci ginirali
Si tratta d'uttena unu statutu ligali pà i lingui ditti "rigiunali", veni à dì una basa ghjurìdica, ligislativa è rigulamintaria. Pirmittarìa, sigondu i rigioni, d’assicurà a so salvezza è cunfurtà u so sviluppu. In Còrsica, a leci di u 22 di ghjinnaghju 2002 hà datu cumpitenzi à a CTC par ciò chì tocca à a lingua. Intantu ‘ssa leci s’edda hè fatta ci pò dinò intarissà s’edda ci dà a pussibilità di stabilì unu statutu di cuufficialità. Hè una dumanda ch’eddi fàcini ancu i baschi è i brittoni. Tandu ci vurrìa à mudificà a Custituzioni.
Avemu dunqua rivindicazioni cumuni à l'altri lingui è rivindicazioni più spicìfichi. Vulemu unu statutu di cuufficialità par chì u corsu è u francesu sìghini à parità, è, ùn vulemu chì 'ssa cuufficialità sighi unu slogan senza cuntinutu : vulemu i meza ch'ani da pirmetta da veru di custruì una sucità bislingua ! Sistema immirsivu pà i scoli, furmazioni ubligatoria 'n i impresi... Hè ambiziosu è dumandarà meza cunsidarèvuli. Ma sò, par no, misuri indispinsèvuli vistu a saluta attuali di a lingua è sì a vodda hè di senta u corsu in carrughju in inghji locu è in inghji circunstenza !

3. À quali ci adrizzemu ?
Di cumunu ci hè u ghjornu sceltu par mubilizassi : 'ssu sàpatu 31 di marzu, à a veghja di  i lizzioni prisindinziali. In inghji rigioni i mudalità d'azzioni sò diffarenti (com'eddi poni essa uni pochi di rivindicazioni spicìfichi à un tarritoriu) : cuncerta in Strasburgu, manifistazioni in Tulusa è Baiona, canzona ripresa da un carrughju sanu in Pirpignà, cunfarenzi è accolta maiori in Kemper..
No, emu sceltu di fà una "Catena Umana" ! Hè una azzioni simbòlica chì pidda partenza davanti à a Prifittura parchì hè à u Statu ch'è no ci adrizzemu. Ma, di l'Assamblea di Corsica a catena pidda dinò a strada, parchì ci vulemu adrizzà ancu à i nosci iletti. Li dimu ch'eddi t'ani u duveru di fà di più chè ciò ch'eddi fàcini dighjà pà a lingua. Li tocca à agiscia à u più prestu. CI hè urgenza. Hè u so gattivu statu chì a ci cummanda ! È po, li dumandemu d'ùn piddà sempri a scusa chì ciò ch'è no rivindichemu ùn hè cunforma à a custituzioni. Tandu, vulemu chì l'iletti corsi dinuncèghjani di modu chjaru a rispunsabilità di u Statu è ancu ch'eddi sìghini pronti à stabilì  à cantu à no unu raportu di forza cù u Statu par falli cappià ciò ch'è no li dumandemu.

4. Tocca à inghjunu à fà a so parti !
Rializà una "Catena Umana" hè un attu simbòlicu forti ! Hè una manera di dì :
-        chì u corsu devi essa in carrughju !!! Ùn vulemu chì u corsu sighi solu parlatu da uni pochi d'aienti è solu in certi uccasioni !  U corsu devi essa impiigatu in inghji locu, in inghji duminiu, è impiigatu da tutti !
-        chì bisognu ci hè di tutti !!! Fà riacquistà à u corsu a so piazza in a sucità hè una impresa ambiziosa. Dumanda unu impegnu da tutti. Tocca à inghjunu à participà, òmini è donni, ghjòvani è anziani.
-        chì bisognu ci sarà d'accumpagnà i misuri dumandati quand'è no l'avaremu uttinuti !!! Ci voli à mòvasi à u cutidianu nanzi ch'eddi sìghini suddisfati i nosci rivindicazioni è dopu dinò quand'eddi sarani suddisfati. Ci voli à avè a fedi 'n a lingua corsa è 'n u so sviluppu. È d'essa boni à ritruvacci pà 'ssa catena hè una manera di dì ch'è no ci cridimu !
-        chì sulidarii semu ancu di l'altri lingui !!! Ci demu a mani trà corsi par fà avanzà a càusa di a lingua è dinò demu a mani à l'altri pòpuli pà sustènali è par fà risunnà ancu di più a noscia boci ! U travaddu ch'è no femu cù l'altri lingui si faci in parallelu di u nosciu in Còrsica. Ancu solu pudemu vincia è cuntemu bè di vincia. Ma d'essa in leia cù l'altri lingui ci aiuta à travaddà ancu di più i cuscenzi è ci pirmetti di fà crescia sempri di più u nùmaru di i parlamintarii à favori di i lingui minuritarii. Veni à dì chì più fàciuli sarà u raportu di forza cù u Statu sì dumani ci hè bisognu di fanni unu par fassi senta (ùn aspittaremu tantu d'altrondi par iniziallu...)
Intantu, emu vulsutu fà una "Catena Umana" culurita è fistiva parchì ùn si tratta d'intarrà a lingua ma à u cuntrariu si tratta di muscià ch'edda hè una lingua viva è chì a spirenza l'avemu di vèdala impatrunìsciasi di u carrughju.
S'è no ci cridimu ci emu da ghjunghja,
a sucità corsa sarà bislingua !!!

u 31 di marzu 2012 : a Catena Umana.


u 31 di marzu 2012 : a Catena Umana.



u 31 di marzu 2012 : cuminicatu u ghjornu stessu, in l'ùltima pàcina di Corse-Matin.

u 30 di marzu 2012 : l'artìculu in U Taravu.

u 28 è u 29 di marzu 2012 : cuminicatu di Bastia 1905 è artìculu d'Arritti.

fin'di marzu 2012 : u Cullittivu hè sustinutu da i Squatri di ballò è da i so Club di sustinidori.


  GFCOA
 ACA
SCB

u 23 di marzu 2012 : cunfarenza in Parici, cù i riprisintanti di l'altri lingui minuritarii, par annuncià a mubilisazioni di u 31 di marzu.


marzu 2012 : intirvista di Micheli Leccia pà una rivista brittona "Seizh".