CHÌ VULEMU ?
Vulemu cuntribuì à l’ilaburazioni prugrissiva, in Còrsica, d’una sucità bislingua (corsu/francesu).

QUAL’ HÈ CHÌ CUMPONI U CULLITTIVU ?
Hè una adunita di parsoni è ancu d’associa chì si ricunnòscini in a dimarchja di u cullittivu.

COMU AGISCIA ?
1. FÀ à nantu à u tarrenu (veda archivi)
2. DUMANDÀ l’appiigazioni di u nosciu pianu pà a lingua (veda a pitizioni)


Sapenni di più

QUE VOULONS NOUS ?
Nous voulons contribuer à l’élaboration progressive, en Corse, d’une société bilingue (corse/français).

QUI COMPOSE LE COLLECTIF ?
Il s'agit d'un rassemblement de personnes et d’associations qui se reconnaissent dans la démarche du collectif.

COMMENT AGISSONS NOUS ?
1. Nous faisons des actions sur le terrain pour inciter à la pratique du corse (voir archives).
2. Nous demandons l’application de notre plan en faveur de la langue (voir la pétition).

WHAT IS OUR PRUPOSE ?
We’d like to help Corsica become a bilingual society where Corsican and French will be spoken fluently.

WHO ARE WE ?
We are a group of people and associations who agree and work in the same way.

WHAT DO WE DO ?
1. We organize meetings to encourage people to practice the Corsican language (see newspapers articles).
2. We want our plan for the revival of the Corsican language to be put in practise(see our petition).

u 26 di nuvembri 2010 : u scontru cù Pierre Ghionga. I ducumenta purtati da u Cullittivu :





u 26 di nuvembri 2010 : u scontru cù Pierre Ghionga. U so resucontu :

A diligazioni : Damien Delgrossi, Ghjuvan Ghjaseppu Franchi, Ghjuvan Petru Ristori, Micheli Leccia, Rémy Stefanaggi.
U tempu di u scontru : 2 ori cù u sirviziu Lingua Corsa (1 ora cù Pierre Ghionga).
U cuntinutu : emu prisintatu a dimarchja è purtatu i nosci rivindicazioni (veda "I ducumenta" quì sopra).
U bilanciu : èrani d'accordu cù noscu par dì chì u pianu ilaburatu sottu à l'anziana mandatura, avanzaia troppu pianu. Ci ani assicuratu chì certi azzioni rivindicati da a noscia parti sò in traccia d'essa fatti è chì d'altri èrani privisti. Circaremu alora di cuntrullallu à bastanza prestu in i mesa chì vènini.

Da pricisà...

Par certi misuri a CTC dici ch'ùn hè di a so cumpitenza : tocca à i municipalità o à u Statu... Ch'edda muscessi alora una vera vulintà di pirsuazioni è à più prestu par isparghja u bislinguìsmi in tutti i cullittività isulani. Ch'edda avissi alora u curraghju di dinuncià u Statu par ùn irrèndasi micca cumplici di i so mancanzi. Eccu ciò ch'è no pudemu aspittà da a CTC quandu si tratta d'ammiddurà u pianu attuali.

Par ciò chì tocca à i rivindicazioni di u Cullittivu chì chjàmani à una ivuluzioni ligislativa, Pierre Ghionga ci rinvìa à u rigulamentu di a quistioni di u statutu di a lingua, dicèndusi à favori di a cuufficialità ! Ma cuscenti chì u Statu ci sarà uppostu... In tutti i casi, no dimu chì unipochi di misuri poni essa presi par muscià l'asempiu, com'è a rialisazioni di scoli imirsivi à tìtulu spirimintali. Or, Pierre Ghionga hè ancu eddu à favori di l'imirsioni è hè prontu à prupona a so spirimintazioni ! Aspittemu alora chì l'iletti di l'imicìcliu andèssini in u listessu sensu è ch'eddi fùssini capaci, à l'uccasioni di u pròssimu dibàttitu à l'Assamblea à nantu à a lingua, di piddà misuri par andà più luntanu chè u pianu attuali !

Una vulintà d'avanzà pari d'èssaci ! Tandu, ch'edda si cuncritisessi à u più prestu !